Carol II life and biography

Carol II picture, image, poster

Carol II biography

Date of birth : 1893-10-15
Date of death : 1953-04-04
Birthplace : Braşov, România
Nationality : Română
Category : Historian personalities
Last modified : 2010-10-06
Credited as : Rege al României, tatal regelui Mihai,

0 votes so far

Carol al II-lea al României a fost încoronat rege al României pe 8 iunie 1930 şi a abdicat pe 6 septembrie 1940 în favoarea fiului sau Mihai. Cunoscut şi sub numele de Carol Caraiman, nume pe care i l-a ales tatăl său Ferdinand şi a fost folosit de Carol după ce a fost dezmoştenit şi radiat din Casa Regală Română (între 1925 şi 1930). Carol este fiul cel mare al regelui Ferdinand al României şi al soţiei sale Regina Maria.

Cunoscut mai mult pentru aventurile sale romantice decât pentru calităţile sale de conducător, Carol s-a căsătorit pentru prima oară la Odessa, Ucraina pe 31 august 1918, în contradicţie cu legea regală, cu Ioana Maria Marie Valentina Lambrino, ("Zizi" Lambrino) (1898-1953), fiica unui general român; au avut un singur fiu, Mircea Gregor Carol Lambrino, şi căsătoria a fost anulată prin sentinţă a Tribunalului Ilfov în 1919. Mai târziu s-a căsătorit, la Atena, Grecia (10 martie 1921) cu Prinţesa Elena a Greciei şi Danemarcei, dar mariajul s-a prăbuşit la scurt timp prin aventura regelui cu Elena Lupescu (cunoscută ca "Magda Lupescu", 1895-1977), fiică a lui Nicolas Grünberg, un farmacist evreu, care a adoptat numele de Nicolae Lupescu. Elena Lupescu a fost iniţial soţia ofiţerului de armată Ion Tâmpeanu. Ca rezultat al scandalului el a renunţat la tron în decembrie 1925 în favoarea fiului său cu Elena, Mihai, care a devenit rege în iulie 1927. Carol şi Elena au divorţat în 1928. El a avut de asemenea un fiu cu o necunoscută, Maria Martini. Pentru toate aceste aventuri istoricii l-au supranumit regele playboy. Martorii oculari afirmă chiar că ar fi avut o aventură cu o faimoasă prostituată, Foamea Neagră, din cartierul Crucea de piatră. Episodul este preluat de Petru Dumitriu în romanul Cronică de familie.

Întorcându-se pe neaşteptate în ţară pe 6 iunie 1930, Carol a fost proclamat rege după două zile. În următorul deceniu el a încercat să influenţeze cursul vieţii politice româneşti, în primul rând prin manipularea partidelor Naţional Liberal şi Naţional Ţărănesc şi a unor grupări anti-semite şi apoi din (Ianuarie 1938) prin alegerea de către el a miniştrilor. Pe 10 februarie 1938 a desfiinţat partidele politice, fapt consfinţit prin constituţia din 27 februarie 1938, ce asigura coroanei puterea supremă. Tot în 1938 a iniţiat o reformă administrativă de inspiraţie fascistă, prin care a împărţit teritoriul României în zece ţinuturi.

Doi ani mai târziu, în anul 1940, forţat de presiunea sovieticilor, Germaniei, Bulgariei şi a Ungariei să cedeze părţi din teritoriul Romaniei, a fost obligat să abdice prin administraţia pro-germană a generalului Ion Antonescu, în favoarea fiului său Mihai, stabilindu-se în final în Portugalia. El şi Elena Lupescu s-au căsătorit în Rio de Janeiro, Brazilia, pe 3 iunie 1947, transformând-o pe aceasta în Prinţesa Elena de Hohenzollern. A plecat din ţară cu un tren încărcat cu obiecte din patrimoniul Coroanei, tablouri de mari maeştri, ca Tizian, Rubens şi Rembrandt, sute de goblenuri, bijuterii, armuri ce decorau pereţii palatelor regale de la Pelişor şi Peleş. Un grup de legionari, o echipă specială au tras focuri de armă asupra trenului regal, fără să izbutească să-l oprească. În Portugalia a valorificat toate aceste obiecte de artă devenind proprietarul unei averi fabuloase, pe care a cheltuit-o în întregime ducând o viaţă de lux.

A rămas în exil pentru tot restul vieţii sale. Se pare că atât în timpul celui de-al doilea război mondial cât şi după regele a avut unele încercări de a-şi recăpăta tronul, dar i-a lipsit complet vreo susţinere politică, atât internă cât şi externă. Carol a murit în Portugalia, fiind îngropat la capela Regilor Portugaliei din Estoril, iar în 2003 rămăşiţele sale au revenit în România, fiind reînhumate la Mănăstirea Curtea de Argeş, în afara bisericii în care se odihnesc regii României. Regele Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de Principesa Margareta şi Principele Radu.

Read more


 
Please read our privacy policy. Page generated in 0.173s