Constantin Negruzzi life and biography

Constantin Negruzzi picture, image, poster

Constantin Negruzzi biography

Date of birth : 1808-08-24
Date of death : 1868-08-24
Birthplace : Iasi, Romania
Nationality : Română
Category : Famous Figures
Last modified : 2011-05-25
Credited as : , ,

0 votes so far

Constantin Negruzzi s-a nascut la 24 august 1808, la Trifestii Noi, langa Iasi, fiind fiul spatarului Dinu Negrut si al Sofiei, descendenta din familia logofatului Hermenziu care-i lasa mostenirea Trifesti.

Intre anii 1815- 1820 invata carte cu dascali particulari, pentru franceza si greaca. Cititul in romaneste il deprinde din "Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia", a lui Petru Maior. Intre anii 1823- 1824 dupa o pribegie in Bucovina, din cauza eteristilor, revine la Iasi, impreuna cu familia. In anul 1825 este diac la Visterie. In anul 1826 devine Caminar. In anul 1839 primeste rangul de spatar. In 1840 este director al Teatrului National din Iasi, alaturi de V. Alecsandri si M. Kogalniceanu si este numit primar al orasului Iasi. In anul 1842 este reales deputat al Iasului. In 1846 primeste titlul de Aga. In 185o este director la Departamentul Lucrarilor Publice. In 1861 este numit ministru de finante ad-interim.In anul 1837 publica prima sa lucrare originala,"Aprodul Purice", si doua traduceri din dramaturgia lui Victor Hugo: "Maria Tudor" si "Angelo", "Tiranul Padovei"; deasemenea, ii apar scrierea memorialistica intitulata "Cum am invatat romeneste si nuvela "Zoe" in "Curierul de ambe sexe". In 1839 va publica in "Albina romaneasca", balade traduse din Victor Hugo.

In 1840 ii este publicata, in primul numar, nuvela istorica "Alexandru Lapusneanu", urmata de "O alergare de cai" si studiul "Cantece populare a Moldovei". In anul 1842 ii apare proza "Pacala si Tandala" [Scrisoarea XII]. In 1844 ii este publicata povestirea "Toderica [o traducere din Prosper Merimee] pentru care el este exilat la mosie, iar revista suspendata. In 1849 va publica un vodevil "Doi tarani si cinci carlani" care va fi jucat pe scena Teatrului National din Iasi. In anul 1851 ii apar in volum, doua prelucrari dupa autori francezi; "Carantina" si "Muza de la Burdujani". Anul 1857 este anul cand ii apare volumul "Pacatele tineretilor" cu cele patru cicluri: "Amintiri din junete", "Fragmente istorice", "Neghina si Palamida" si "Negru pe Alb. In anul 1867 ii apare in "Convorbiri literare", ultima scriere publicata in timpul vietii si anume "Flora romana". Moare in 24 august 1868, dupa ce in 1866 suferise o congestie cerebrala. A fost inmormantat in cimitirul bisericii din Trifestii Vechi, pe care o ctitorise. A fost un om politic si scriitor roman din perioada pasoptista.

Cronologie:
1808 – Se naște la Trifeștii Vechi (Iași) Costache Negruzzi, fiul paharnicului Dinu Negruț și al Sofiei Hermeziu. După ce învață în casă limba greacă și franceză, își însușește limba română cu un dascăl de la Seminarul de la Socola, episod povestit cu mult umor în Cum am învățat românește. Adevărata românească o învață după cărțile populare Floarea darurilor și Istoria lui Arghir și a prea-frumoasei Elene și după cartea lui Petru Maior Despre începutul românilor – "Astfel Petru Maior m-a învățat românește."
1821/1822 – Familia părăsește Iașii în urma mișcării eteriste, stabilindu-se la moșia Șărăuți din ținutul Hotinului, apoi la Cernăuți, unde viitorul scriitor a avut privilegiul de a-l cunoaște pe Aleksandru Pușkin, exilat aici de autoritățile țariste.
1823 – Familia se întoarce la Iași.
1826 – Moare tatăl scriitorului, Dinu Negruț.
1825/1835 – În urma morții tatălui, ocupă diverse funcții administrative, de la aceea de diac la vistierie până la cea de secretar al Adunării Obștești.
1835 – Traduce Triizăci ani sau viața unui jucătoriu de cărți după opera cu același titlu a lui Victor Ducange și M. Dinaux.
1836 – În Muzeul Național (nr. 36, 37) apare Corespondența dintre doi români, unul din Țara Românească și altul din Moldova, pe de o parte I.H. Rădulescu, pe de alta C. Negruzzi, pe teme lingvistice de mare actualitate: simplificarea alfabetului, introducerea neologismelor, limba română unitară.
1837 – Traduce, la îndemnul lui Heliade care proiectase acea vestită Bibliotecă universală, Angelo, tiranul Padovei și Maria Tudor, drame ale lui Hugo. Publică poemul Aprodul Purice, sursa de inspirație fiind o legendă din O samă de cuvinte a lui I. Neculce, gândit drept un fragment din proiectata epopee Ștefaniada.
1837/1838 – Curierul de ambe sexe al lui Heliade publică nuvela romantică Zoe, apoi traducerea poemului Șalul negru de Aleksandr Pushkin.
1839 – Tot în Curierul de ambe sexe publică povestirea anecdotă Au mai pățit-o și alții, în Albina Românească apare Regele Poloniei și domnul Moldovei.
1840 – Apare la Iași Dacia literară sub direcția lui Kogălniceanu, a lui Alecsandri și a lui C. Negruzzi. În chiar numărul 1 al Daciei literare apare nuvela istorică Alexandru Lăpușneanul,care este de asemenea si prima nuvela istorica din literatura română. G. Călinescu afirmă: "Numele lui C. Negruzzi este legat de obicei de nuvela istorică "Alexandru Lăpușneanul", care ar fi devenit o scriere celebră ca și "Hamlet" dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi universale". Face parte din comitetul de direcție al Teatrului Național din Iași, alături de Kogălniceanu și de Alecsandri. Publică în Albina Românească nuvela Provințialul, devenită Fiziologia provințialului.
1842 – În Albina Românească apare Păcală și Tândală sau Morala moldovenească: "capodopera acestei proze de hilaritate clasică este "Păcală și Tândală", deschizând drumul lui Anton Pann și a lui Ion Creangă" (G. Călinescu).
1844 – În Propășirea apare prelucrarea Toderică după Federigo a lui Prosper Merimée, care nemulțumește autoritatea domnească; autorul este exilat, iar revista oprită. Tipărește Vânătorul bun, o carte pe tema vânătorii pe care Odobescu o cunoaște, devenindu-i model pentru Pseudo-kinegeticos, operă terminată cu un fragment negruzzian.
1846 – În Almanahul de învățătură apare nuvela istorică Sobieski și românii.
1848 – Conservator în gândire, un cumpătat, având relații bune cu domnitorul, Negruzzi nu este printre participanții la evenimentele revoluționare din acest an.
1849 – La Teatrul Național din Iași se reprezintă vodevilul Doi țărani și cinci cârlani, devenit Cârlanii.
1850 – Este numit director al departamentului finanțelor.
1851 – Publică farsa într-un act Muza de la Burdujeni la sfârșitul căreia Negruzzi adaugă o notă: "Noi am zis - nu ne mai aducem aminte unde - că sunt mulți care schingiuesc și sfâșie frumoasa noastră limbă și în loc de creatori se fac croitori, și croitori răi. Asta ne-a îndemnat a compune această mică comedie crezând că facem un bine arătând ridicolul unor asemine neologiști".
1853 – Negruzzi scoate revista Săptămâna.
1855 – În România literară a lui V. Alecsandri apar Istoria unei plăcinte și Ochire retrospectivă.
1857 – Apare volumul Păcatele tinereților, care cuprinde toate scrierile lui Negruzzi grupate în patru cicluri:
I. Amintiri din junețe (Cum am învățat românește, Zoe, O alergare de cai);
II. Fragmente istorice (Aprodul Purice, Alexandru Lăpușneanul, Sobieski și românii, Regele Poloniei și domnul Moldovei);
III. Neghină și Pălămidă (Cârlanii, Muza de la Burdujeni);
IV. Negru pe alb (Scrisori de la un prieten).
1862 – În revista Din Moldova apar Studii asupra limbii române.
1866 – La înființarea Societății Academice Române este numit membru al acesteia.
1868 – C. Negruzzi moare la Iași, fiind înmormântat la moșia sa Trifești.

Read more


 
Please read our privacy policy. Page generated in 0.091s