J.Rousseau, Pascal, Montaigne, Voltaire si Balzac]. Prin popasurile sale in Elvetia si Franta, in anii 1916-1918, scriitorul se confrunta cu o cumplita mizerie, indeplinind pe rand cele mai diverse munci.

Dupa o scurta sedere la Paris, in 1920 se indreapta spre Nisa, unde singuratatea si boala il vor aduce in 3 ianuarie 1921 la gestul disperat al sinuciderii ["Eu o duc prost cu sanatatea si cu moralul. Cred ca ar fi mai bine sa dispar. Desi aici e un paradis pamantean, eu lancezesc de urat. E rau cand nu mai ai pe nimeni"]. Este salvat si, la cateva luni, Romain Rolland ii raspunde la scrisoarea pe care P. Istrati i-o adresase in aceste tragice imprejurari. In octombrie 1922 il cunoaste personal pe Romain Rolland, bogata corespondenta pe care o va intretine cu acesta dovedindu-se hotaratoare in existenta scriitoriceasca a lui P. Istrati.

Revista parisiana "Europe" ii publica la 15 august 1923 povestirea "Chira Chiralina", cu o prefata elogioasa a lui Romain Rolland. In volum povestirea apare in 1924 la Paris si la Bucuresti, intr-o traducere mai putin inspirata, in paralel cu tiparirea in "Europe" si apoi in volum a lui "Mos Anghel". Puternic creator de atmosfera, sub semnul exoticului si al pitorescului, P. Istrati releva un anumit tip de de sensibilitate dunareana, de unde si calificativul de "un nou Gorki al tarilor balcanice", dat de R. Rolland in prefata la "Chira Chiralina". Cartea este tradusa in 27 de limbi si nume de prestigiu ale literelor franceze vor saluta pe "acest roman, care ne aduce in dar povestirile sale populare", "poet aspru si tumultuos". Colaboreaza cu povestiri, articole si interviuri la revistele "Miscarea literara", "Adevarul literar si artistic", "Facla", "Viata romaneasca" si "Cuvantul liber", In 1925 se intoarce in tara, calatoreste si leaga noi prietenii, participa la mitinguri si conferinte de presa, este contestat si acuzat, supravegheat si tratat ca "un comunist periculos".

Calatoreste la Moscova, Atena, Paris, Existenta lui P. Istrati se desfasoara in continuare in mod dramatic. Critica romaneasca instaureaza o conspiratie a tacerii in jurul operelor sale, inceteaza prietenia cu Romain Rolland, iar Henri Barbusse recurge la calomnii acuzandu-l de fascism, de fost"agent al Sigurantei". Bolnav si demoralizat, in 1930 se intoarce in tara si se stabileste pentru scurt timp la Braila. Calatoreste in Germania si in Austria, in 1933 pleaca in Franta pentru a-si trata tuberculoza si se instaleaza la Nisa.

Din 1934, P. Istrati trece prin momente tot mai dificile, revine in Romania, traieste in Bucuresti, nevoit sa accepte munci dezonorante. "Izolat si neocrotit de nimeni", "lipsit de orice venit", intr-o atmosfera de tacere, scriitorul inceteaza din viata la 16 aprilie 1935, in Sanatoriul Filaret, din Bucuresti.

Opera literara:

Cicluri autobiografice

Povestirile lui Adrian Zografi
Ciclul Viaţa lui Adrian Zografi
Chira Chiralina (1924)
Moş Anghel (1924)
Codin (1925)
Prezentarea haiducilor (1925)
Domniţa din Snagov (1926)
Mihail (1927)
Ciulinii Bărăganului (1928)
Casa Thüringer (1933)
Biroul de plasare (1933)
Răsarit de soare (1934)
Spovedania unui învins (1929)

Ediţii

Opere alese / Œuvres choises, ediţie bilingvă româno-franceză, texte alese, prefaţă şi note de Al. Oprea, traducere de Eugen Barbu, vol. I-IX, Bucureşti, Editura pentru Literatură / Editura Minerva, 1966-1984
Opere. Povestiri. Romane, ediţie îngrijită, cronologie, note şi comentarii de Teodor Vârgolici, introducere de Eugen Simion, vol. I-II, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, colecţia „Opere fundamentale”, 2003

Ecranizări

Kira Kiralina, film mut sovietic, 1927, regia: Boris Glagolin
Ciulinii Bărăganului, coproducţie Franţa-România, 1957, regia: Louis Daquin, Gheorghe Vitanidis. Ecranizare după romanul omonim.
Codin (Codine), coproducţie Franţa-România, 1962, regia: Henri Colpi. Ecranizare după romanul Copilăria lui Adrian Zograffi. Scenariul: Dumitru Carabăţ, Henri Colpi, Yves Jamiaque. Premiul pentru cel mai bun scenariu, Festivalul de film de la Cannes, 1963.
Balkán! Balkán!, coproducţie Ungaria-Franţa-Turcia, 1993, regia: Maár Gyula. Ecranizare după Chira Chiralina.